Capitolul XI
Partea I:
Dă play la această melodie
Knife Party- Bonfire
și spor la lectură!
Taximetristul schimba benzile mai dibace decât schimb eu taburile la Chrome, noi stăteam pe bancheta din spate și râdeam, savurând o sticlă de vodcă la jumate pe care am cumpărat-o de la un non-stop. Ne sărutam înfocați și nu ne venea să credem ce s-a întâmplat cu body-guardul din club. Constanța devenea orașul meu preferat din toată lumea. Eu habar nu aveam unde mergeam, dar asta nu avea nicio importanță. Am deschis geamul de la taxi, am scos capul afară și am început să urlu:
”Iubesc Constanțaaaaaaaaaa!! Uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu !!!!”
Anemona râdea, taximetristul se distra și el pe seama noastră, oamenii pe lângă care treceam credeau că suntem nebuni, dar cel mai important lucru era că păream fericiți. Ai observat că reacția umană normală la fericirea altcuiva este să-l judeci? ”Ia uite, domnule, la ăla. Sigur e ceva în neregulă cu el, de ce râde, de ce zâmbește? Viața lui pare să nu fie la fel de de căcat ca a mea, hai să-l judec și să consider că e nebun ca să mă simt mai bine în legătură cu persoana mea și să nu admit că viața unui om este așa cum și-o face”. Cred că unul dintre cele mai frumoase sentimente pe care le poți trăi, este acela când îți spune cineva că se vede că ești fericit. Trecuse mult timp de când nu îmi mai zisese cineva acest lucru și aveam de gând să profit la maximum de aceste trăiri de moment.
Taximetristul a dat muzica tare, își vedea de treaba lui și noi putem să ne vedem liniștiți de treaba noastră. Aș spune că ne sărutam, dar ce făceam noi acolo nu putea fi numit sărut. Noi ne lingeam, efectiv. Respirația mea mirosea a băutură și țigări, iar respirația ei mirosea a băutură, țigări și a gelul meu de duș, dat fiind ce s-a întâmplat mai devreme în baia clubului.
- Vreau să ne mai futem! îmi zice Anemona, trăgându-mă ușor de curea.
- Ești dementă? Am avut destulă aventură pentru seara asta, abia am scăpat nebătut.
- Știu, dar sunt foarte udă. Uite! îmi zice și îmi ia mână și mi-o trage între picioarele ei. Ce-i drept, avea dreptate. Era mai udă ca sinistrații din Moldova după viitură. Dar nu aveam de gând să fac sex în taxi.
- Ești sigur că nu vrei? îmi zice ea râzând. Șoferul e oricum atent la drum, muzica e dată tare și, dacă trebuie, îi zic să ne ducă până-n Medgidia. Să fim siguri că avem timp
- Da, draga mea, dar nu știu dacă știi, dar fiecare mașină vine la pachet cu niște accesorii numite OGLINZI. Eu înțeleg că tu ești femeie și nu folosești așa ceva când conduci, dar alții, crede-mă, o fac.
Ha ha! Ce misogin ești! îmi spune ea amuzată și apoi mă sărută.
Era totul prea frumos. În clipa aia nu îmi dădeam seama dacă Anemona este cea mai mare curvă pe care am cunoscut-o sau femeia visurilor mele. Și dacă se dovedea a fi femeia visurilor mele, începeam să-mi pun serioase semne de întrebare referitoare la gusturile mele feminine. Era în contradicție cu tot ceea ce am fost învățat. Femeia asta iubea să bea, să se fută și să se distreze. Dar cum, nu suntem toți învățați că trebuie să ne placă de o persoană cu bun-simț, respectuoasă, cu valori morale superioare, etică, cultură generală, inteligență debordantă și alte căcaturi de genul ăsta? Andrei, cât de superficial poți să fii să îți placă de așa o târâtură ordinară care își trăiește viața și are cu totul și cu totul alte principii decât cele normale, monotone și plictisitoare? Fata asta m-a învățat prin puterea exemplului ce înseamnă să nu te intereseze ce cred oamenii din jurul tău, să-ți vezi strict de treaba ta și să faci fix ce simți tu și nu ce trebuie sau ce se așteaptă alții să faci. Părinții ei erau divorțați și mama ei era plecată în străinătate (era în Italia, deci nu era foarte deosebită :D). Mai avea o soră mai mică (care era de-o seamă cu mine) rămasă în orașul lor natal fiindcă încă era la liceu, iar ea locuia în Constanța și făcea facultatea acolo. Nu trăise în puf până atunci, muncea și știa că viața nu e chiar așa cum o vezi în filme. Eu eram un copil imatur, iar ei îi plăcea asta. Îi plăcea că putea să mă învețe lucruri, să mă dădăcească și să mă pedepsească când greșesc, exact ca profesoara aia pe care, de ce să nu recunoaștem, toți băieții ne-am dorit-o la un moment dat. Gagica aia experimentată care să ne fută până ne uităm CNP-ul.
- Să ne lăsați undeva pe lângă restaurant Scapino, vă rog, i-a zis Anemona taximetristului.
Acesta s-a conformat, iar eu am întrebat-o unde mergem. Mi-a zis să nu-mi fac griji pentru că o să-mi placă, să mă las pe mâinile ei în seara aia. Nu aveam absolut nicio problemă cu asta așa că am încetat să pun întrebări.
Mașina a oprit, Anemona a plătit cursa (în caz că nu ai înțeles până acum ce fel de femeie era, da, a plătit cursa. Și și-a plătit și consumația în club. Și m-a futut în baie. Deci da, don't hate the player, hate the game :D) și ne-am dat jos. Anemona mă ia de mână și se îndreaptă spre un bloc. În fața scării se oprește, se uită la mine și îmi zice:
- Zi-mi un număr de la 1 la 10.
- Ce? De ce? îi spun eu derutat
- Hai zi-mi, ți-am spus să nu mai pui întrebări. Spune-mi și gata!
- 4! îi răspund eu decis.
- Foarte frumos. Ești sigur, rămâne 4? mă întreabă ea suspicioasă
- Da. 4 !
- Ok, fii atent. În seara asta îți promit că te voi învăța să faci 4 lucruri pe care nu le-ai mai făcut niciodată în viața ta. Unul dintre ele a fost sexul în baie. Sunt destul de sigură că nu ai mai făcut asta. Așa că, mai rămân 3.
- 4 am spus? De fapt, eu mă refeream la 10, dar a ieșit din greșeală 4, îi zic eu râzând.
- Nu se mai schimbă, gata, 4 rămâne. Dar pregătește-te, următorul o să se întâmple când ajungem sus, îmi spune Anemona și îmi deschide ușa la scară.
P.S.- și în ziua de azi îmi pare rău că am ales 4 și nu am ales 10. O să înțelegi și tu în postările următoare de ce
P.P.S.- Oare Ramona a supt-o vreodată într-o baie de club? Dar într-un taxi? Hmmm... :))
Partea a II-a:
Am urcat sus. Anemona a bătut la o ușă și așteptam să deschidă cineva. Se auzea muzică din casă. Ne-a deschis o tipă.
- Bună, eu sunt Raluca, prietena Anemonei. Tu trebuie să fii Andrei, nu? îmi spune și vine să mă pupe pe obraji.
- Da, Andrei sunt. Îmi pare bine de cunoștință, îi spun eu.
- Hai să intrăm, o să ne distrăm, vei vedea, zice Anemona hotărâtă.
Am ajuns în living și am văzut că mai erau niște persoane acolo, se auzea o muzică ciudată și toată lumea părea foarte fericită și prietenoasă, iar unii dintre ei dansau haotic. Nimeni nu se uita la mine, toți erau în treaba lor. Anemona a dispărut pentru câteva momente și eu am avut timp să arunc o privire în jurul meu. Cel puțin jumătate din oamenii de acolo erau beți, iar cealaltă jumătate erau clar sparți. Dar asta nu reprezenta pentru mine o problemă, era puțin după ora 1 noaptea, eram în alt oraș, aveam o femeie minunată cu mine și mă futusem într-o baie la un club. Eram o persoană foarte interesantă în momentul ăla, îmi plăcea și mie de mine.
După un timp a reapărut și Anemona și mi-a zis să mă pregătesc pentru că plecăm în câteva minute. Nu părea să se fi întâmplat ceva. Nu înțelegeam de ce am mai venit până aici dacă am stat așa puțin. Era un pic dubioasă situația, dar îi promisesem să nu mai pun întrebări, așa că am decis să-mi țin gura. Raluca ne-a condus până la ușă. Se uita ciudat la mine, avea o privire foarte obraznică și se holba la mine, râzând pe sub mustăți de fiecare dată când se uite spre Anemona.
- De ce râdeți? întreb eu.
Mă gândeam că i-a povestit Anemona ce am făcut noi mai devreme în club și în taxi și acum ea, amuzată de cele întâmplate, vrea să-mi dea impresia că mă acceptă ca partener de împerechere pentru prietena ei. Că știm cu toții că trebuie să te placă prietenele femeii tale, ceea ce de obicei nu se întâmplă niciodată. Oricum mereu vei fi porcul dracului care nu o lasă pe prietena lor să iasă în club cu o fustă de-o palmă și cu țâțele strânse până-n gât, să bea shot-uri și să fie nebune la seara fetelor. Dar Anemona nu îmi era iubită, deci nu ave de ce să-i pese. Mă rog, nu ave sens să-mi bat capul.
- Să aveți grijă ce faceți în continuare, nebunilor, îmi spune Raluca chicotind alături de Anemona.
Ele s-au pupat, Raluca a venit să mă pupe și pe mine. A făcut-o și mi-a șoptit la ureche:
- Asta va fi cea mai frumoasă noapte din viața ta. Să nu o uiți niciodată!
Când am auzit asta, dintr-o dată, mi s-a luminat la fel ca cea a lui Adrian Păunescu când recita o poezie despre partid în fața membrilor cenaclului Flacăra. Îmi doream mai mult decât un moment, mai mult decât o noapte. Orice urma să se întâmple mai departe, nimeni nu avea cum să-mi ia vreodată aceste întâmplări minunate pe care acum ți le împărtășesc și ție. Aceste momente aveau să se transforme în amintiri și mai departe, acestea, în visele unor nopți cu insomnii.
